Otrovert – un nou tip de personalitate

„Otherness” – sentimentul de a fi diferit – nu este ușor de recunoscut. Nu doar pentru că abia recent a fost adus în atenție, ci și pentru că nu se manifestă neapărat așa cum ne-am aștepta. Deși nu simt că aparțin, otroverții compensează printr-o sensibilitate mare și o capacitate neobișnuită de empatie. Nu sunt reci sau distanți, ci dimpotrivă: calzi, emoționali și prietenoși, ceea ce îi face să pară foarte sociabili.

Dacă nu te-ai regăsit nici în categoria extroverților, dar nici în cea a introverților, nu e nimic în neregulă cu tine. Specialiștii au pus un nume acestei categorii de personalitate și au definit-o abia anul acesta.

Cum recunoști, așadar, un otrovert?

1. Se conectează profund cu indivizii, dar nu cu grupurile

Un otrovert poate înțelege extraordinar de bine o persoană, chiar și după o simplă conversație întâmplătoare. Dar normele, tradițiile, emoțiile colective sau consensul unui grup îi rămân străine. Într-un grup, el rămâne mai degrabă observator decât participant.

2. Otroverții se simt bine singuri, dar singuri în mulțime

Un otrovert își acceptă singurătatea și nu o percepe ca pe o problemă. Dar, paradoxal, în mijlocul unui grup unde apartenența este esențială, se poate simți izolat și deconectat.

3. Se înțeleg ușor cu oamenii, dar nu cu consensul

În discuții unu la unu, otroverții găsesc repede puncte comune. Însă ideea de „toată lumea știe” sau „majoritatea are dreptate” nu îi convinge niciodată. Asta îi poate face să pară rebeli sau dificili, chiar dacă nu intenționează.

4. Au idei originale, dar rareori găsesc cu cine să le împărtășească

Gândirea lor este liberă de influența mulțimii, ceea ce îi face să fie creativi și inovatori. Însă ceea ce pentru ei este evident, pentru ceilalți poate părea ciudat, nepotrivit sau chiar periculos.

5. Lucrul în echipă le consumă energia

Pentru cei mai mulți oameni, „a fi jucător de echipă” este o virtute. Pentru un otrovert, însă, lucrul în grup este obositor și ineficient. Ei preferă fie să lucreze singuri, fie să conducă și să decidă pe cont propriu.

6. Își respectă obiceiurile proprii, dar resping ritualurile comune

Un otrovert poate fi foarte riguros în rutina sa personală, dar respinge tradițiile și ceremoniile colective. Este precaut, evită riscurile și rareori se aventurează în afara zonei de confort. Doar că zona sa de confort este privită de ceilalți ca fiind “în afara zonei de confort”, căci până și în această privință ei au o abordare atipică maselor.

7. Nu cer și nu acceptă sfaturi

Alții oferă sfaturi plecând de la valori comune. Pentru un otrovert, aceste sfaturi sunt inutile, cu excepția celor date de experți. Își asumă singuri deciziile, ceea ce îi face siguri pe ei. Astfel, pentru că nu le este înțeles modul de funcționare de către ceilalți, pot fi considerați, în multe cazuri, inflexibili, ciudați sau “nebuni”.

8. Nu au nevoie de mult și se bucură de ceea ce au

Nepăsători la reclame sau trenduri, otroverții nu trăiesc pentru a acumula bunuri. Pot aprecia confortul și luxul, dar nu îi urmăresc obsesiv. Se mulțumesc cu ce au și rareori își compromit viața pentru „a avea mai mult”.

9. Evaluează totul după criteriul: are sens sau nu?

Fiecare informație trece prin filtrul lor personal. De aceea, procesează mai profund decât ceilalți oameni. Nu se aruncă în activități de grup „pentru distracție”, ci doar dacă văd o valoare reală.

10. Văd absurditatea situațiilor umane

Fiind observatori, remarcă imediat ridicolul din viața de zi cu zi. Au un umor autoironic și uneori își bat joc de solemnitatea evenimentelor, ceea ce îi poate incomoda pe ceilalți. Totuși, nu fac asta din răutate, ci dintr-o luciditate aparte.

11. Respectă biologia și natura

Otroverții își tratează corpul ca pe un vehicul de preț: au grijă de sănătate, preferă mâncarea bună, somnul, mișcarea și contactul cu natura. Adesea au o pasiune pentru biologie și științe, văzând legături între discipline. Einstein este un exemplu clasic de minte „otrovertă”.

12. Trăiesc ca niște fugari

De mici, simt presiunea de a se integra, dar și imposibilitatea de a aparține cu adevărat. Din afară par sociabili și carismatici, însă deseori joacă rolul extrovertitului doar ca mecanism de supraviețuire. Această „mască” poate fi epuizantă și duce la crize emoționale. Când își acceptă diferența, însă, pot trăi plenar și autentic.

13. Spiritualitatea lor este privată

Nu au nevoie de religie sau ideologie comună pentru a-și da un sens vieții. Spiritualitatea lor este intimă, interioară, și nu depinde de un cadru colectiv.

14. Prieteni adevărați în momente grele

Otroverții preferă câțiva prieteni apropiați în locul unui cerc larg de cunoștințe. Sunt loiali și disponibili, dar nu tolerează dependența excesivă. Relațiile lor tind să fie stabile și sănătoase.

15. Nu caută validare

În timp ce majoritatea oamenilor tânjesc după recunoașterea grupului, un otrovert nu are nevoie de confirmări externe. Se sprijină pe propriul echilibru emoțional.

16. Reguli și instituții? Le respectă de formă, dar nu cred în ele

Pentru un otrovert, legile și regulile sociale sunt convenții utile, dar nu sacre. Le respectă pentru liniște și ordine, dar nu le consideră legitime în sine. La fel și în cazul instituțiilor sau organizațiilor: nu simt vreo loialitate față de ele.

Recomandări

Iar dacă te decizi cu adevărat să apelezi la un psiholog și ești vorbitor / vorbitoare de limba engleză, eu îți recomand cu căldură Better Help. Este o aplicație în care mai întâi completezi cu cea mai mare sinceritate un mini-chestionar, apoi aplicația îți oferă cea mai bună variantă de psiholog pentru tine. Dacă nu ești mulțumit(ă), poți schimba terapeutul fără nici un cost suplimentar. Uneori este bine să “ieși” din propria cultură, din cutume și să te deschizi către lume într-un sens larg.

Cineva îmi spunea, la un moment dat “nu pot să discut cu un psiholog din altă țară, pentru că nu a trăit comunismul și nu poate înțelege”. Nici nu trebuie să o fi făcut ca să te poată ajuta. Un profesionist cu o altă perspectivă asupra vieții, relațiilor interumane, dintr-o țară civilizată te poate ajuta și pe tine să-ți schimbi mindset-ul, spre binele tău.

În România, dacă ar fi să-ți recomand pe cineva, ți-as recomanda-o pe doamna Petronela Mihai care, pe lângă ceea ce știi că face un psiholog, și-a lansat de curând și programul de Terapie Cognitiv-Comportamentală, la Bio Terra Med Primăverii, unde poți face ședințele și online, dacă asta te coafează mai bine.

Concluzie

Dacă te regăsești în descriere sau recunoști pe cineva apropiat, este posibil să fie vorba despre otherness. Atunci când este reprimată, această diferență poate fi o povară. Dar odată acceptată, devine un dar uriaș: sursă de creativitate, autenticitate și profunzime.